Simion Bărnuțiu

Biografie

Născut într-o familie săracă, şi-a început studiile la şcoala comunală de la 6 ani. După terminarea şcolii, a urmat studiile la gimnaziul din Careii Mari, iar apoi Facultatea Teologică din Blaj. De la 23 de ani, din anul 1831, predă istoria universală la o şcoală în Blaj. Nu-şi mai poate continua studiile, ca urmare a unui proces în care a fost implicat, de aceea se mută la Sibiu unde va urma Academia Săsească de Drepturi timp de 3 ani. În 1848 va răspândi prin Sibiu cunoscutul său manifest in care milita pentru egalitatea naţională. Tot atunci se implică în revoluţia română, fiind unul dintre principalii săi lideri.Celebrul saumanifest din 24 martie, cunoscut si de Marx, in care milita pentru egalitatea nationala. Anul 1848 l-a impus pe S. Barnutiu ca pe unul din cei mai de seama conducatori. Prin activitatea si munca sa el a reusit sa ridice mult prestigiul Universitatii din Iasi. Revoluţia odată înfrântă, Bărnuţiu se refugiază la Viena unde urmează cursurile Universităţii până în 1853 când este forţat să renunţe, ca urmare a intervenţiilor poliţiei imperiale. Se mută în Italia, la Pavia, unde se înscrie la cursurile Facultăţii Juridice. Îşi ia doctoratul, iar apoi revine la Viena, unde A.T. Laurian îi face propunerea de a veni la Iaşi să predea, invitaţie pe care o acceptă, fiind la Iaşi din decembrie 1854. Timp de un deceniu, Bărnuţiu va rămîne aici.

În calitatea sa de profesor la Academia Mihăileană (1855-1860) şi apoi la Universitatea din Iaşi (1860-1864), Bărnuţiu a format oameni cu o gândire nouă, oameni care mai apoi au cerut reforme democratice, votul universal, exproprierea moşiilor boiereşti şi a celor mănăstireşti.

Activitatea politică

A fost unul dintre organizatorii şi conducătorii Revoluţiei Române de la 1848 din Transilvania. A participat la Adunarea Naţională de la Blaj din 18/30 aprilie 1848 şi la cea din mai 1848.

Concepe şi distribuie celebrul său manifest Proclamaţia din 24-25 martie 1848, în care enunţă meditaţiile sale începând din 1842 despre naţiunea română şi soarta românilor din Transilvania.

Opera

• Dreptul public al românilor (Iaşi, 1867)
• Dreptul natural privat (Iaşi, 1868)
• Dreptul natural public (1870)
• Dreptul ginţilor natural şi poziţia politică (doctrina constituţiunii)
• Constituţiunile statelor principale cu introducţiuni
• Antropologia
• Psihologia empirică
• Enciclopedia filozofiei teoretice
• Logica
• Metafizica
• Estetica
• Ştiinţa virtuţii
• Pedagogia
• Românii şi ungurii. Discurs rostit în catedrala Blajului, 2(14) mai 1848, cu introducere şi comentar de G. Bogdan-Duică, Cluj, 1924
• Discursul de la Blaj şi scrieri de la 1848 , prefaţă de Ion Raţiu, ediţie îngrijită de Ioan Chindriş, Cluj-Napoca, 1990
• Istoria filosofiei, ediţie princeps după manuscris inedit coordonată de Ioan Chindriş, I-II, Editura România Press, Bucureşti, 2000-2002 (colaboratori: Ioan Chindriş, Mihai-Teodor Racoviţan, Gavril Matei şi Ionuţ Isac)
• Flosofia dpă W. T. Krug, ediţie princeps după manuscris inedit, studiu introductiv de Ionuţ Isac, text îngrijit, cronologie şi notă asupra ediţiei de Ioan Chindriş, Editura Napoca Star, Cluj-Napoca, 2004